Nu o sa scriu chiar ce vreti sa auziti.cel putin,nu acum.O sa divaghez,cum fac de obicei,si poate o sa ating si subiectul care ma macina de ceva timp incoace.
Sau poate o sa intru direct in paine.de ce nu avem timp pentru noi?Nu pentru altii.pentru noi insine.si asa am avea timp si pentru toti cei care fac parte din noi.si,cand in sfarsit gasim o fereastra,ne dam seama ca persoanele pe care le stiam mereu langa noi,plasa noastra de siguranta,au plecat de mult.
Ieri seara am dat o ora de chimie pe-o ora de Green.Fain schimb.singurul lucru mai greu de conceput decat sa plec era sa raman.asa ca am luat-o pe Toto si dupa doi pasi,ajunsesem.
Toto e tipa cool,detasata.Nu am vorbit niciodata mai mult de ''da-mi o tigara,te rog'' sau ''poftim tema la romana''.si,bucuroasa ca am gasit pe cineva in mintea caruia sa-mi descarc tot vacarmul pe care-l simteam,am facut-o.nu stiu de ce e mai usor sa te destainui unui om aproape necunoscut,care peste cateva minute o sa plece cu povestile tale,aruncandu-le exact cum ai facut si tu in loc sa-i spui tot ce simti persoanei care tear intelege,care ar putea face conexiuni si ti-ar da sfaturi folositoare.nu stiu.dar ne-am ascultat una pe alta si am oftat adanc dupa ce am terminat si mi-am sprijinit capul de perete.fumul de tigara ma ametea,lumina nici n-o simteam si m-am gandit cum de am ajusn sa simt toate astea.
De unde a plecat totul? Unde am pierdut firul.Mi-a zis sa am rabdare si sa ma conving ce vreau cu-adevarat.
''-N-are rost sa faci o prostie.serios acuma,ana.ai rabdare.macar atat..''
Mi-e imposibil sa am rabdare.Nu am rabdare nici cu cainele meu,nici cu profa de chimie cea balbaita,nici cu mine.o sa incerc sa ma domesticesc.
am plecat din Green.
Casa.
Romana.
Si-un somn din ala ca dupa o betie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu